Ecranizari dupa Mihail Sebatian - Steaua fara nume (1978)

Piesa „Steaua fără nume” scrisă de Mihail Sebastian a fost prezentată pentru întâia oară în seara zilei de 1 Martie 1944 pe scena teatrului Alhambra. De asemenea, piesa ”Steaua fără nume” (în franceză Mona, l’étoile sans nom) a fost ecranizată într-un cunoscut film franco-românesc din 1966, scris și regizat de Henri Colpi.

Dar există, o ecranizare mai puțin cunoscută, o varianta sovietică a piesei „Steaua fără nume”, un film rusesc din 1978. Rușii s-au pregătit temeinic pentru realizarea filmului ”Steaua fără nume”, produs în 1978 și lansat în cinematografele sovietice și din estul Europei în anul 1979. Titlul în rusește este ”Bezymyannaya zvezda”, fiind realizat în regia lui Mikhail Kozakov, evreu rus originar din Leningrad (Petrograd/Sankt Petersburg), iar scenariul e semnat de Aleksandr Khmelik. 

Ecranizari dupa Mihail Sebatian - Steaua fara nume (1966)

Steaua fără nume (în franceză Mona, l'étoile sans nom) este un film coproducție româno-franceză din 1966 regizat de Henri Colpi. Ecranizare după piesa "Steaua fără nume" de Mihail Sebastian. Este un film de dragoste, comedie lirică.

Versiunea franceză cuprinde în plus față de cea română menționarea ca autor al dialogurilor a lui François Billetdoux.

Rolurile principale au fost interpretate de actorii Marina Vlady ca Mona, Claude Rich ca profesorul Marin Miroiu, Cristea Avram ca Grig, amantul Monei, Grigore Vasiliu-Birlic ca profesorul Udrea, Marcel Anghelescu ca șeful de gară. În rolul Monei joacă magistral, Marina Vlady, soția poetului rus Vladimir Vîsoțki. Fimul a devenit clasic în Europa, iar piesa lui Mihail Sebastian s-a jucat în continuare în distribuții cunoscute: filme sau teatru TV.

Mihail Sebastian - Steaua fara nume

derulati si cititi cartea:

La 1 martie 1944, are loc premiera piesei Steaua fara nume. Presa vremii a descris astfel evenimentul: „Autorul Mihail Sebastian se ascunde sub alt nume. Agenții „Siguranței” sunt în sala Alhambra, arhiplină de altfel. Nu a fost un succes, a fost un triumf!”.

Distribuția a fost următoarea (în ordinea intrării în scenă): Marcel Anghelescu ca șeful gării, I. Șerbănescu ca un țăran, Radu Beligan ca profesorul Miroiu, C. Iordănescu ca Ichim, Nora Piacentini ca domnișoara Cucu, Nineta Gusti ca o elevă, Nicolae Tomazoglu ca Pascu, G. Basmagian - conductorul de tren, Maria Mohor ca Necunoscuta (Mona), V. Brezianu ca Udrea, Mircea Șeptilici ca Grig.

Steaua fără nume, o poveste imaginată și pusă pe hârtie de Mihail Sebastian înainte de apusul destinului său nedrept, dar și la apusul unei extraordinare perioade a literaturii și culturii noastre, cea interbelică!

Piesa este scrisă intr-o cheie predominant comică, dar atinge sublim, teme majore ale umanității.

Rețeta poveștii e simplă, dar profund umană!

O stea! O iubire! O gară!

Intr-un oras de provincie de pe Valea Prahovei, o necunoscuta este coborata din tren in gara pentru ca nu are bilet. Aceasta vine de la cazinou si are asupra ei doar fisele castigate. Profesorul Miroiu, care se afla in gara in asteptarea unei carti foarte scumpe de la Bucuresti, se ofera sa o gazduiasca peste noapte, perioada in care intre cei doi apare o relatie afectiva. Miroiu a gasit o stea necunoscuta pe bolta cereasca si nu stie ce nume sa ii dea, cand afla ca pe necunoscuta o cheama Mona o numeste astfel. Dimineata apare Grig, cel cu care Mona are o relatie de 3 ani. Cum acesta este bogat, Mona se reintoarce in cele din urma in lumea lui, parasindu-l pe astronomul visator.

Oarecum în piesa ”Steaua fără nume”, Mihail Sebastian reinterpretează original poemul ”Luceafărul” de Mihai Eminescu. Biata Cătălina, devenită ”Mona” în piesă, îl preferă pe ”vicleanul” teluric în concretețea sa, pe Cătălin, decât zborul și ideea rece ce gravitează între stele a Luceafărului, aici identificat în profesorul de provincie visător Miroiu, un adevărat om care ”vedea ideile”, precum personajele lui Camil Petrescu din ”Jocul ielelor.” 

Mihail Sebastian (pseudonimul lui Iosif Hechter) s-a născut pe 18 octombrie 1907 la Brăila. Studiază dreptul și filozofia la București. Din 1927 demarează colaborarea cu ziarul Cuvântul, iar din 1932 cu revistele Romania literara și Azi. Membru al Asociației Criterion înființate la București unde îi are colegi pe Mircea Eliade, Emil Cioran, Eugen Ionescu și Constantin Noica. Debutează în literatură cu volumul „Fragmente dintr-un carnet găsit”. A publicat romanele: „De două mii de ani” (1934), „Orașul cu salcâmi” (1935), „Accidentul” (1940). Între 1935 și 1944, ține un jurnal intim, publicat postum abia in 1996.

Ca dramaturg, publică prima piesă de teatru „Jocul de-a vacanța” în 1939. I se interzice să mai practice jurnalismul și i se retrage licența de avocat pledant, conform legislației antisemite din România începutului anilor ’40. Sub pseudonimul Victor Mincu publică piesa de teatru „Steaua fără nume”, premiera căreia are loc pe 1 martie 1944, la Teatrul Alhambra din București.

Din dramaturgia scriitorului mai fac parte și piesele „Ultima oră” si „Insula”, cea din urmă rămânând neterminată, al treilea act fiind completat de prietenul său Mircea Ștefănescu. Mihail Sebastian s-a stins în floarea vârstei pe 29 mai 1945, la București, în urma unui accident rutier.

Ecranizari pentru Steaua fara nume:

- 1966 - Steaua fără nume, regia Henri Colpi, scenariu François Billetdoux, cu Marina Vlady ca Mona, Claude Rich ca profesorul Marin Miroiu, Grigore Vasiliu-Birlic ca profesorul Udrea, Cristea Avram ca Grig, amantul Monei, Mișu Fotino - controlorul, Anca Pandrea, Marcel Anghelescu ca șeful de gară.

- 1979 - Bezymyannaya zvezda, regia Mikhail Kozakov, scenariu  Aleksandr Khmelik, cu Igor Kostolevskiy, în rolul Marin Miroiu, Anastasiya Vertinskaya, în rolul Mona, Mikhail Kozakov, în rolul Grig, Svetlana Kryuchkova, în rolul Domnișoara Cucu, Grigoriy Lyampe, în rolul Udrea, Mikhail Svetin, în rolul Ispas, și Aleksandr Pyatkov, în rolul Ichim.