derulati si cititi cartea:
Cavalerii florii de cireș -
Prima carte din seria Cireșarii, publicată inițial în 1956Asemeni tuturor cărților din serie are o acțiune complet independentă, dar poate fi percepută și ca o introducere în lumea Cireșarilor plină de aventuri, entuziasm și candoare.
Chiar de la începutul volumului este prezentat moș Timofte a cărui favoriții este un grup de copii de clasa a VIII-a numiți Cireșarii nume dat de cartierul Cireșului în care locuiesc. Ei sunt: Ionel (fiul directorului), Victor (un elev model cu o logică extraordinară), Ursu (Teodor Teodoru, un mare gimnast cu o vedere uimitoare), Dan (un băiat destul de năzdravan) și două fete, Maria (visătoare, cu suflet de poet) și Lucia (o fată destul de severă și cu suflet de savant). Aceștia hotărăsc să plece într-o expediție științifică, cu scopul de a reface harta veche a Peșterii Negre. Cu ajutorul lui moș Timofte, Tic (fratele mai mic al Mariei) reușește sa ajungă și el în peșteră cu gândul de a găsi o cutie fermecată.
Grupul de aventurieri hotărăște să formeze, pentru siguranța lor, două grupuri: unul în peșteră și unul afară, pe munte. Trăgând la sorți, cele două grupuri s-au împărțit astfel: Ionel, Victor, Tic și Maria în peșteră, iar Lucia, Ursu și Dan afară. Au stabilit că vor comunica prin niște aparate numite T.F.F., prin alfabetul Morse.
Toată expediția părea să decurgă normal până când cei din peșteră găsesc semne ale unor oameni care cunosc deja peștera în întregime. După o serie de peripeții, ei află că printre oamenii care au fost în peșteră și care îi urmăreau făcea parte și Petrăchescu (un vânător cunoscut și sub numele de Expresul Negru care nu a dorit să le dea copiilor barca lui). Acesta vrea să-i omoare pe toți cu orice chip.
Datorită istețimii lor, copiii scot la iveală mistere vechi și reușesc să scape, povestirea având un deznodământ fericit.
Castelul fetei în alb -
A doua carte din seria Cireșarii, publicată inițial în 1958Laura este o fată nou venită în orășel care vrea să se împrietenească cu renumiții Cireșari. Din păcate, bunica ei îi interzice acest lucru, așa că Laura pornește singură către Castelul celor două cruci. Ea ajunge la castel, dar este capturată și făcută prizonieră acolo. Ea le trimite un bilet cu un mesaj confuz Cireșarilor care urmează un traseu foarte încâlcit. În bilet fata descrie aproape toate încăperile castelului, dar omite să descrie concret locul în care se află. Cireșarii primesc în cele din urma mesajul, iar Tic pornește pe urmele primului mesager. După o căutare lungă, Cireșarii găsesc Castelul și îi descoperă, pe rând, tainele... inclusiv o surpriză de mari proporții.
Roata norocului -
A treia carte din seria Cireșarii, publicată inițial în 1965
Aripi de zăpadă -
A patra carte din seria Cireșarii, publicată inițial în 1968Cireșarii, de acum faimoși pentru aventurile lor, sunt în vacanța de iarnă într-o tabără la munte. Ceilalți copii nu și-au dat seama decât târziu, iar atunci, Cireșarii au fost nevoiți să fugă.
Au vrut să viziteze orașe, însă o groaznică furtună de zăpadă i-a prins pe drum. Au tot mers până ce au dat de o cabană: Casa Iulia, crezută de ei Coștila. În apropierea ei se afla cabana Izvoarele, unde doi dintre Cireșari au cerut ajutor. Au primit patru saltele pentru foc. Tic a fugit și a furat mâncare din cabana Izvoarele. Ei s-au ospătat cu mâncare, însă știau că unul din cei trei oameni de la cabana Izvoarele are arme și va veni după ei din două motive: din răzbunare și din cauza că în Casa Iulia exista Cutia Albastră, o cutie superbă în care se aflau...de fapt, nimeni nu știa, în afară de proprietarul băncii de unde a fost furată cutia.
Avem parte de întrebări și taine scoase la iveală, lupte și întorsături în probabil cel mai tenebros dintre romanele Cireșarii.
Drum bun, cireșari! -
A cincea carte din seria Cireșarii, publicată inițial în 1963Era oare un loc mai potrivit pentru încheierea aventurilor cireșarilor decât malul mării? Ne afundăm, prin urmare, într-o nouă enigmă. De această dată aventura îi conduce pe cireșari în căutarea unei taine scufundate în adâncuri.
Marea aproape că ia proporții mitice. Sentimentele personajelor ating și ele cote nemaivăzute până acum. Surpriza finalului vine la rândul ei ca o lovitură de teatru și totul conduce încet, prin paginile acestui volum încărcat de nostalgie, la despărțirea inevitabilă.

Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu