Ecranizări după Tudor Mușatescu: Visul unei nopţi de iarnă

Visul unei nopti de iarna este una din cele mai izbutite piese ale lui Tudor Musatescu, inregistrand un succes de mari proportii. S-a prezentat pentru prima oară pe scena Teatrului Comedia din Bucuresti, în anul 1937.

Maestrul comediei româneşti interbelice, Tudor Muşatescu, a imaginat acest vis de dragoste, punând la lucru toate uneltele dramaturgice, care au făcut din el un scriitor de succes: dialoguri pline de spirit, observaţie socială, ştiinţa detaliului semnificativ, tipologii bine conturate.

E noaptea dintre ani şi scriitorul Alexandru Manea este pregătit să meargă la petrecerea de Revelion, alături de partenera sa. Numai că ea îi spune la telefon că l-a invitat să-i însoţească pe un cunoscut comun. Orgoliul masculin al maestrului tresare, aşa că decide să rămână singur acasă. Şi deschide astfel larg poarta destinului. Căci în elegantul său apartament apare cea care îi va schimba, în mod neaşteptat, viaţa. Cea mai improbabilă dintre iubiri. O poveste romantică, dintr-un timp în care bărbaţii îşi mai puteau permite să-şi numească iubita, Doruleţ, fără teama că ar suna ridicol.

Piesa "Visul unui nopţi de iarnă" a avut premiera pe scenă în anul 1937, la Teatrul "Comedia" din Bucureşti, avându-i în rolurile principale pe George Vraca, Nelly Sterian, W. Ronea, Marcel Anghelescu, Mişu Fotino.

Piesa a fost montată şi la Teatrul "George Ciprian" din Buzău, în regia Dianei Lupescu, în 2015. Distribuţia era alcătuită din: Mircea Rusu, Constantin Cojocaru, Adrian Păduraru, Raluca Gheorghiu, Diana Roman, Cristina Florea, Ortansa Stănescu, Dan Clucinschi.

Un an mai târziu, la 17 ianuarie 2016, "Visul unei nopţi de iarnă" avea premiera la Teatrul "Tony Bulandra" din Târgovişte, în regia lui Mc Ranin.

Fermecătoarea comedie sentimentală nu are absolut nici o legătură cu feeria shakespeariană la care trimite. Este o reverie nocturnă de revelion în care se petrec miracole şi visele devin realitate. Visul unei nopţi de iarnă vorbeşte despre cultul unei vieţi iluminate de iubire, dar şi despre mezalianţa din­tre două lumi pe care Mihai Sebastian le vedea dramatic incompatibile în Steaua fără nume. Manea o vrea de soţie pe Maria/Doruleţ cu atât mai mult cu cât contrastele de vârstă şi calitate socială sunt mai puternice. Lu­mea Monei lui Sebastian se arată reconciliabilă cu lumea lui Miroiu în utopia lui Muşatescu. Totul rămâne în cele din urmă pe seama unui singur personaj, Maria, unul dintre cele mai frumoase din dramaturgia română, un rol scris în clipe de graţie, compus din linii fragile, imperceptibile.

Mircea Ghiţulescu, Istoria literaturii române. Dramaturgia, ed. a II-a, 2008

1. Filmul "Visul unei nopţi de iarnă" din 1946, este o ecranizare a piesei omonime scrisă de dramaturgul Tudor Muşatescu în regia lui Jean Georgescu după propriul scenariu. 

Din distribuţie făceau parte actorii: Radu Beligan, George Demetru, George Vraca, Ana Colda, Maria Filotti Dendrino, Florica Demion, Gherase Dendrino, Vasile Vasiliu-Falti, Sanda Simona, Nicolae Moţoc, Dem Psatta, Carmen Emel, Doina Florentina, Gogu Niculescu, Rodica Teodorescu, Adina Pănoiu, Puica Grădinaru.

"Maria (Ana Colda), o tânără vânzătoare la un magazin, e îndrăgostită platonic de scriitorul Manea (George Demetru), un autor în vogă. În ajunul Revelionului, Manea cumpără un colier din magazin şi cere să-i fie dus acasă. Pentru a-l putea cunoaşte, Maria livrează ea însăşi cadoul şi ajunge la casa lui Manea în timpul unei certe a acestuia cu Elvira (Sanda Simona), iubita lui care-l invitase la Revelion şi pe Cristian (Nicolae Moţoc), un prieten pe care scriitorul nu-l mai agrea. Manea o reţine în casa lui să petreacă Revelionul, ea adoarme sub efectul şampaniei, iar când se trezeşte, a doua zi dimineaţă, găseşte în poşetă un teanc de bancnote".

2. În 5 martie 1966, comedia în trei acte a avut premiera la Teatrul din Oradea, în regia semnată de Valeriu Grama.

Din distribuţie făceau parte actorii Vladimir Jurăscu, Valentin Avrigeanu, Ioan Abrudan, Marcel Segărceanu, Frigyes Palóczy, Viorica Cernucan, Lili Mihăilescu Vladimir, Doina Urlăţeanu, Simona Constantinescu.

3. A doua ecranizare a piesei a fost filmată pentru televiziune, în 1980, în regia lui Dan Necşulea. "El - scriitor cunoscut, matur, înalt, frumos, curtat de femei - interpretat de Florin Piersic - o întâlneşte pe ea - tânără, sprinţară, naivă, visătoare, îndrăgostită (Rodica Mandache) de el, după ce i-a citit toate cărţile. Este clasica poveste de dragoste, 'reţetă' valabilă şi astăzi. Diferenţa între 'Visul unei nopţi de iarnă' şi un film romantic din zilele noastre? O delicateţe naturală, prezentă în toate - în glas, în privire, în zâmbet, în suflete".

Pe lângă Florin Piersic şi Rodica Mandache, distribuţia din 1980 îi includea pe actorii Margareta Pogonat, Adela Mărculescu, Matei Alexandru, Grigore Gonţa, Bogdan Muşatescu,Ştefan Radof.

4. În 2009, regizorul Andrei Mihalache face o adaptare a Visului unei nopţi de iarnă la teatrul de Nord, trupa Mihai Raicu din satu Mare.

Andrei Mihalache oferă publicului una dintre cele mai sensibile comedii din dramaturgia românească. Un spectacol pentru public şi pentru actori. O poveste de dragoste irezistibilă, în vremuri prea aspre şi mercantile pentru ca oamenii să mai observe un gest de tandreţe, căldura umană sau nevoia de principii morale. Ne-am înrăit, ne-am uscat. Ne grăbim în toate, căutând finalul profitabil şi anulând puritatea preludiului. Din ce în ce mai rar sufletele noastre îşi părăsesc carapacea fără să se teamă de lumină şi simplitate. Ne-a amorţit sezonul atenţiei pentru cei de lângă noi şi ne străduim să eliminăm termenul de generozitate din dicţionarul sentimentelor noastre.

Pentru toate aceste motive vă invităm să redescoperim împreună câteva clipe blândeţea şi zâmbetul, măcar aici, în iluzia Teatrului. Andrei Mihalache

5. O varianta inedită la Visul unei nopti de iarna cu teatrul din Piatra neamt, în regia lui Draga Olteanu Matei

6. În 2017, regizorul Silviu Jicman a realizat o altă variantă pentru televiziune a piesei, cu actorii Vlad Zamfirescu, Diana Roman, Marian Râlea, Daniela Nane, Silviu Biriş, Adrian Titieni, Tania Filip, Georgiana Saizescu şi Cristi Jicman.

"Am plecat de la o altă premiză, mai profundă şi anume că iubirea dintre oameni înseamnă foarte multă energie. Şi ea merge dincolo de moarte. Mi-am propus să încep cu un flashback al unei vârstnice care memorează la fiecare început de an noaptea când şi-a întâlnit iubitul, care apoi a părăsit-o foarte repede. Am făcut acest salt în timp al acestei persoane care îşi aşteaptă reîntâlnirea cu iubitul. E o aşteptare care se şi întâmplă în finalul teleplay-ului. Mi-am imaginat un fel de staţie de tramvai în care se întâlnesc cei doi. El e tânăr iar ea, în momentul întâlnirii, întinereşte. E vorba şi despre aşteptarea de ani de zile a eroinei. E o trecere între lumi. Dragostea ne înalţă într-un alt spaţiu. Asta se concretizează încă din prima imagine a spectacolului. E prima imagine pe care am văzut-o când am început lucrul", declara regizorul Silviu Jicman.

„A fost o provocare pe care am acceptat-o. În primul rând de la directorul de departament, Demeter Andras, care mi-a propus să iau acest text montat anterior de Dan Necşulea, cu Florin Piersic şi Rodica Mandache. Nu m-a mai interesat să se întâmple în anii ‘30. Ci în noaptea dintre ’43 şi ’44. Războiul încă nu se simţea. Am vrut să vin cu ea în zilele noastre.”

„Pe măsură ce am adaptat textul, am descoperit personaje şi scene la care Dan Necşulea a renunţat în varianta din anii ’80. Întreaga poveste este actuală. Problematica e reală şi actuală.”

„Am avut un vis în care eram pus în situaţia în care reuşeam să ies din mulţimea de lucruri mici, fleacuri meschine ale acestei lumi care ne macină inutil viaţa şi să plutesc într-un spaţiu în care lucrurile importante din viaţă primau. Cu siguranţă, fiecare dintre noi, când ne întâlnim cu marea iubire, ne înălţăm. Iubirea ne înalţă.”  (Silviu Jicman).